Dacă marți a fost anul 2024, și miercuri a fost 2025, joi va fi 2026? Da, dar peste un an. Ce vom face până atunci în anul 2025? Putem urmări prognoza ANR și bifa evenimentele din viața noastră. De ce spun asta? Vă invit să citiți mai întâi prognoza făcută anului 2024 și găsiți răspunsul. Veți spune că, oare nu era mai ușor să vă dau răspunsul aici, acum și treceam mai departe? Că doar ne-am cam învățat să primim totul pe tavă, fără să mai căutăm…nu-i așa? Dar oare ce primim de-a gata este adevărul? Este ceea ce avem nevoie? Este ceea ce ne este benefic? Prin urmare, îndemnul pentru 2025 ar fi: cercetează, analizează, dezvoltă-ți simțul critic, joacă rolul observatorului, fă introspecție, totul pentru propria cunoaștere, creștere și dezvoltare. Aceasta pentru că vor apărea pe scena vieții mulți actori, cu roluri care mai de care, tu vei fi pus în situația de a perfecta un rol sau altul, vei ajunge în contexte în care să riști, să speculezi, să-ți testezi limitele libertății, jocul va fi dinamic…ține pasul, experimentează! Toate pentru transformarea ta. În ce? Vei afla singur răspunsul dacă ești curios, nerăbdător sau vrei să-ți faci o idee, prognoza este un instrument util, deoarece pornește de la evenimente trecute și știm că totul este ciclic. Oare, ce va aduce viitorul apropiat? Haideți să luăm perspectiva relaționării, comunicării, că doar anii 2000 despre asta “vorbesc”, nu?
Variabila anului 2024 este 24 și ne arată o formă încadrată a relaționării, cum este comunicarea într-un anumit cadru, adică 2+4. Ca rezultat se obține 6, adică pace sau război, forma de agresivitate care poate duce chiar la violență, mascul/femelă, instinctul de vânătoare, “al meu” – posesivitate, “ai mei” – comunitatea, tribul, familia mea, responsabilitățile în cadrul familiei. Cu alte cuvinte, avem: 2 – principiul feminin, mama și 4 – principiul masculin, tata. Ce fel de relație au cei doi, ce fel de familie pot creea – 6? Ca exemplu, în anul 2024, poate unul dintre cele mai importante evenimente pentru țara noastră: anularea alegerilor în data de 6.12.2024 – 2 și 6 înseamnă și a alege.
Anul 2025 se termină în 5, care înseamnă libertate, progres, nonconformism, intuiție, risc, scenă, joc. Variabila anului este 25, adică 2+5 rezultă 7, inspirație, explorare și idealism. Pe scurt, anul 2025 este realizarea unui echilibru între nevoia de libertate (5), spiritualitate (25, deci 7) și altruism (2025, deci 9), toate acestea influențând relaționarea. Poate fi vorba aici și de manifestarea altruismului prin oferirea de ghidare sau inspirație pentru ceilalți, din dorința îmbunătățirii legăturilor interumane. Va fi evaluată adaptabilitatea.
Anul 2026 se termină în 6, care înseamnă echilibru, armonie, pace/război, masculinitate/ feminitate, tribul meu, familia mea. Variabila este 26, adică 2+6 rezultă 8, orice formă de putere, sarcini, datorii și obligații, responsabilități asumate din motivația interioară. Ce energie ofer pentru asumarea responsabilităților în familie? Cu alte cuvinte, anul 2026 este realizarea unui echilibru între familie, putere și un început. Deci, pornind de la ai mei, cei pe care îi consider tribul meu, ce responsabilități îmi asum în vederea atingerii scopului, țintei propuse? Cum relaționez în acest sens? Relaționarea se poate realiza folosind comunicarea violentă sau comunicarea nonviolentă, iar tipul de relaționare folosit este o alegere, pentru că 2 și 6 înseamnă a alege. Doresc a ajunge la o formă de putere folosind empatia sau violența?
Pentru a avea un viitor liniștit, pentru a crea o bază comună de relaționare armonioasă, ne putem pregăti din timp cu ceea ce înseamnă o comunicare eficientă, care asigură o mai bună relaționare cu cei dragi și nu numai. Este necesară în contexte de viață care pot influența chiar supraviețuirea. Diplomația este studiată și aplicată din cele mai vechi timpuri…la fel și numerologia. Niciodată nu este prea mult timp dedicat diplomației, îmbunătățirii relaționării, în special de când am trecut la anii 2000. Marshall B. Rosenberg (6.10.1934 24 6 12 3) este părintele comunicării nonviolente (CNV), care spune despre aceasta că este un mod de comunicare ce conduce către dăruirea din inimă. El s-a manifestat pe sine (având vibrația interioară 6) pentru a ajunge la destinul său 6, având ca instrumente 2 și 4 (calea de destin). Conform a ceea ce scrie în “Comunicarea nonviolentă – un limbaj al vieții”, el consideră că atunci când folosim CNV pentru a asculta nevoile noastre profunde și pe ale celorlalți, percepem relațiile într-o lumină nouă. Empatia se naște din capacitatea noastră de a fi prezenți. Compasiunea este un flux realizat între oameni, bazat pe o dăruire reciprocă din inimă.
Mai mult, judecarea (2+6=8) celorlalți este de fapt o expresie a propriilor noastre nevoi și valori. Clasificarea și judecarea oamenilor încurajează violența. Comparațiile sunt o formă de judecată. Limbajul folosit poate împiedica conștientizarea propriei responsabilități. Putem înlocui limbajul care implică lipsa opțiunii cu unul care recunoaște posibilitatea de a alege. Devenim periculoși atunci când nu suntem conștienți că suntem răspunzători de felul în care ne comportăm, gândim și simțim. Nu putem obliga pe nimeni la nimic.
Gândirea bazată pe ”cine ce merită” blochează comunicarea plină de compasiune. Cei mai mulți dintre noi am crescut folosind un limbaj care încurajează etichetarea, compararea și formularea de judecăți de valoare, în loc să fim conștienți de ceea ce simțim și de ce avem nevoie. Atunci când gândim în termenii judecăților moralizatoare ce implică ideea de greșeală și rea voință, tindem să se orientăm către exterior, către autoritățile exterioare, pentru a defini termenii de corect și greșit, bine și rău. Dacă suntem în legătură cu trăirile noastre emoționale și cu nevoile noastre, nu mai suntem folosiți de alții, nu le mai cedăm puterea noastră.
Când combinăm observația cu evaluarea, ceilalți tind să audă critici și să aibă o reacție de rezistență la ceea ce spunem. Este important ca observațiile să fie strict legate de un anumit moment și context. A observa fără a evalua este cea mai înaltă formă de inteligență umană (filosoful indian J. Krishnamurti).
Marshall B. Rosenberg ne îndeamnă să separăm:
- Sentimentele de gânduri
- Ce simțim de ceea ce credem că suntem
- Ce simțim de modul în care credem că se comportă ceilalți în raport cu noi.
Exprimarea vulnerabilității poate ajuta la rezolvarea conflictelor. După exprimarea și dezvăluirea vulnerabilității, adesea am vrea să știm (după cum scrie Marshall B. Rosenberg):
- Ce simte ascultătorul
- Ce crede ascultătorul
- Dacă ascultătorul ar fi dispus să întreprindă o anumită acțiune.
Marshall B. Rosenberg mărturisește că a empatizat cu clienții, în loc să interpreteze ce îi spuneau; și-a dezvăluit trăirile, în loc să-i diagnosticheze. CNV îmbunătățește comunicarea interioară, prin identificarea propriile sentimente, nevoi, și apoi empatizarea cu ele, fapt care ne poate elibera de starea de deprimare. Putem astfel să recunoaștem existența alegerii în toate acțiunile noastre. Arătându-ne cum să ne concentrăm pe ceea ce dorim cu adevărat, și nu pe ceea ce este în neregulă cu ceilalți sau cu noi înșine, CNV ne oferă instrumentele și înțelegerea necesare unei stări de spirit mai armonioase.
Conform celor scrise de Marshall B. Rosenberg, cele două părți ale CNV sunt:
- Exprimarea onestă
- Ascultarea empatică
Astfel, în CNV, scopul nostru este o relație bazată pe empatie și onestitate. Empatia: golirea minții și ascultarea cu întreaga ființă, auzim doar ce observă ceilalți, ce simt, ce nevoi au și ce (ne) cer, nu ce gândesc despre noi. Empatia ne permite să percepem lumea într-un fel nou, din perspectiva celuilalt. Da, este mai dificil să empatizăm cu cei care par să dețină mai multă putere, un statut superior sau cu persoanele apropiate. Cu cât empatizăm mai mult cu o persoană, cu atât ne simțim mai în siguranță. Atunci când suntem atenți la sentimentele și nevoile oamenilor, nu-i mai vedem ca pe niște monștri. Empatizând cu refuzul cuiva, ne protejăm de a lua mesajul ca pe un atac la persoană.
Cea mai importantă utilizare a CNV ar putea consta în dezvoltarea compasiunii față de propria persoană. Cum putem comunica armonios cu ceilalți dacă nu știm să comunicăm cu noi înșine? Să folosim CNV pentru a ne evalua în moduri care ne ajută să evoluăm, și nu să ne detestăm. Asemenea tuturor judecăților, judecățile de sine sunt expresii tragice ale unor nevoi neîmplinite. Suntem plini de compasiune față de noi înșine atunci când suntem permisibili cu noi, când ne recunoaștem nevoile și valorile exprimate de fiecare latură a noastră. Vrem să acționăm din iubire și cu iubire, din dorința de a contribui la viață și nu din frică, vinovăție, rușine sau obligație. Nevoia noastră este ca celălalt să ne audă cu adevărat suferința. Fiecare judecată poate fi tradusă într-o nevoie neîmplinită.
Când ascultăm sentimentele și nevoile altei persoane, fiind doar prezent, recunoaștem umanitatea noastră comună. Când ne temem de pedeapsă, ne concentrăm asupra consecințelor, și nu asupra valorilor noastre. Teama de pedeapsă diminuează stima de sine și bunăvoința. Pedeapsa include, de asemenea, etichetele acuzatoare și retragerea privilegiilor. Astfel, teama de pedeapsa corporală îl împiedică pe copil să devină conștient de compasiunea aflată în spatele cerințelor părinților. Deci, puterea influențează felul în care comunicăm și în același timp felul comunicării este o formă de putere.